O fosă veche din cărămidă sau beton poate fi un bazin etanș sau o groapă care lasă lichidul să intre în pământ. Diferența contează: într-o interpretare a Apelor Române, dintre sistemele care doar colectează, numai bazinele etanșe vidanjabile sunt sisteme individuale adecvate, iar o fosă care „nu se umple niciodată” are aproape sigur infiltrare. Afli aici cum recunoști tipul fosei, ce semne de neetanșeitate cauți și ce opțiuni ai.
Cum erau construite fosele vechi
Casele ridicate înainte să existe reguli clare pentru sistemele individuale au fose făcute de meșteri locali, după obiceiul zonei. Le întâlnești în câteva forme: o groapă zidită din cărămidă, cu sau fără radier (placa de beton de pe fund); un bazin din beton turnat pe loc; tuburi sau inele de beton puse unul peste altul; uneori două camere legate printr-o țeavă, dintre care a doua nu are fund.
Pentru tine contează mai puțin materialul și mai mult fundul. O fosă cu radier de beton și pereți întregi ține lichidul înăuntru până vine vidanja. O fosă fără fund, sau cu fundul din pietriș ori pământ, lasă partea lichidă să intre în sol și păstrează doar nămolul. Adesea, proprietarul de azi nu știe în care variantă se află, pentru că fosa a fost acoperită cu zeci de ani în urmă și nimeni nu a mai văzut-o goală.
Cărămida mai are o problemă. Rosturile de mortar dintre cărămizi se degradează în timp, sub acțiunea lichidului și a gazelor din fosă, chiar dacă la început zidăria a fost tencuită. Așa se face că o fosă construită etanș poate să nu mai fie etanșă după câteva decenii.
Are fund de beton? Cum afli fără să sapi
Nu ai nevoie de excavator ca să-ți faci o idee: actele, comportamentul nivelului și o privire în fosa golită, luate împreună, îți spun destul cât să știi ce întrebi mai departe.
Actele și oamenii care știu
Începe cu ce există pe hârtie: proiectul casei, autorizația de construire, un plan de situație. Fosele vechi apar rar în acte. Când apar totuși, au de obicei trecute dimensiunile și materialul, uneori și o schiță cu fundul și compartimentele. Apoi întreabă fostul proprietar, constructorul, vecinii cu case din aceeași perioadă. În cartierele vechi, casele vecine au uneori fose făcute la fel, de aceleași echipe.
Cum se comportă nivelul
Fosa își trădează construcția prin felul în care se umple. Măsoară nivelul de pe marginea capacului, cu un băț marcat sau cu o ruletă, fără să te apleci în deschidere. Notează valoarea și data o dată pe săptămână, câteva săptămâni la rând, și compară cu ce s-a întâmplat în casă în acel timp.
| Ce observi | Ce sugerează |
|---|---|
| Nivelul nu urcă deloc, deși în casă se folosește apă zilnic | Lichidul pleacă prin fund sau prin pereți |
| Nivelul urcă treptat, în ritmul consumului | Fosa ține lichidul; poate fi etanșă |
| Nivelul coboară în zilele în care casa e goală | Lichidul se scurge prin fund sau prin pereți |
| Nivelul urcă după ploi sau primăvara, fără consum mai mare | Apa din pământ intră prin fisuri |
| După vidanjare, fosa se umple din nou în câteva zile | Apă din pământ sau de ploaie intră în fosă |
Ultimele două rânduri arată tot o fosă neetanșă, doar că în sens invers: pereții lasă apa să intre. Articolul despre ce e normal în primele zile după vidanjare te ajută să deosebești o fosă care primește apă din afară de una care doar s-a umplut din consumul casei.
Ce vezi la vidanjare
Momentul în care fosa e goală e singurul în care îi vezi pereții și, uneori, fundul. Uită-te din picioare, de la distanță, la ce rămâne: rosturi goale între cărămizi, fisuri prin care curge apă, rădăcini, un fund de pământ sau de pietriș. Roagă echipa de vidanjare să-ți spună ce a observat, de exemplu dacă furtunul a dat de beton sau de pământ și dacă apa a început să intre imediat după golire.
Etanșă sau cu infiltrare: de ce contează pentru lege
Hotărârea Guvernului 714/2022 stabilește regulile pentru sistemele individuale adecvate (SIA) de colectare și epurare a apelor uzate. Proprietarul înscrie sistemul în registrul primăriei, se ocupă de exploatare și întreținere și, pentru un bazin care doar colectează, încheie un contract cu o firmă de vidanjare (Criteriile din anexă, art. 11, art. 12 și art. 14 alin. (5)).
Ce intră în categoria SIA a explicat Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, din cadrul Apelor Române. În prezentarea „Clarificări SIA din HG 714/2022” din 27.01.2023, la pagina 10, în partea despre sistemele care doar colectează apa uzată, se arată că în România sunt considerate SIA „doar bazinele etanș vidanjabile”, nu fosele septice cu scurgere sau infiltrare subterană, gropile ori puțurile absorbante. Stațiile de epurare individuale țin de cealaltă categorie, a sistemelor care epurează apa.
La asta se adaugă Legea apelor 107/1996, care interzice la art. 16 alin. (1) lit. d^1) evacuarea apelor uzate, epurate sau neepurate, în apele subterane sau pe terenuri. Puse laolaltă, cele două surse arată că o fosă care lasă lichidul în pământ nu e, în această interpretare, un sistem individual adecvat, ci o problemă de rezolvat. Ce documente îți cere primăria pentru înscrierea unei asemenea fose în registru afli direct de la ea.
Fosa care „nu se umple niciodată”
O fosă care nu a avut nevoie de vidanjare ani la rând pare o fosă bună. Explicația e de obicei mai puțin liniștitoare: partea lichidă pleacă în pământ, iar în fosă rămân nămolul și grăsimile, care se adună an de an. Fosa nu e goală. E plină cu altceva.
Pe termen lung apar două efecte. Pământul din jurul fosei se îmbibă cu grăsimi și particule fine și absoarbe tot mai greu, așa că fosa „care nu se umplea” începe la un moment dat să se umple brusc, să miroasă sau să refuleze. Iar ce a plecat în pământ între timp a ajuns, în funcție de sol și de pantă, mai aproape sau mai departe de fântâna ta și de a vecinilor.
Pentru vidanjare, asta înseamnă că o fosă cu infiltrare tot trebuie golită de nămol, chiar dacă nivelul lichidului pare stabil. Vidanja scoate ce e înăuntru, iar ce a intrat deja în sol rămâne acolo. Când suni, spune că nivelul nu urcă și că bănuiești o fosă fără fund, ca echipa să știe la ce să se aștepte.
Același mecanism îl au multe haznale vechi din curte, săpate direct în pământ. Diferența dintre o haznă etanșă și una cu infiltrare, plus felul în care se golește, sunt explicate în articolul despre haznaua din curte.
Semnele unei fose care nu mai e etanșă
Unele semne le vezi de la suprafață, fără să deschizi fosa. Altele cer o măsurătoare sau o privire după golire:
- nivelul nu urcă sau coboară fără să fi fost vidanjată fosa;
- nivelul urcă după ploi, fără să fi crescut consumul din casă;
- pământul din jurul fosei e umed sau s-a lăsat;
- o fâșie de iarbă mai verde și mai deasă pornește de la fosă;
- mirosul se simte la nivelul solului și departe de capac;
- gura fosei, sub capac, are crăpături, iar prin pereți ies rădăcini;
- apa din fântână și-a schimbat mirosul sau gustul.
Un singur semn nu e o dovadă. Două sau trei împreună merită o verificare făcută de un specialist, mai ales dacă ai fântână în curte sau te pregătești să vinzi casa. La ultimul semn, al apei din fântână, singurul răspuns sigur îl dă o analiză făcută de un laborator autorizat.
Ce opțiuni ai pentru o fosă veche
Decizia depinde de starea fosei, de ce cere primăria și de ce urmează pe strada ta. Nu există o variantă potrivită pentru toate casele, iar tabelul arată când are sens fiecare și ce să întrebi.
| Opțiune | Când are sens | Ce întrebi |
|---|---|---|
| Verificare după vidanjare | Nu știi cum e construită fosa | Ce fund are, câte fisuri se văd, dacă se poate face o probă de etanșeitate |
| Reparare și etanșare | Fosa are radier și pereți solizi, cu fisuri locale | Ce material se folosește, cum se verifică etanșeitatea după lucrare, dacă fosa rămâne ușor de vidanjat |
| Bazin etanș nou sau stație de epurare | Fosa nu are fund, pereții sunt degradați sau volumul nu mai ajunge casei | Ce autorizații trebuie, unde se amplasează, cum ajunge vidanja la capac |
| Racordare la canalizare | Rețeaua există sau se construiește pe strada ta | Termenul de racordare, ce faci cu fosa veche |
O probă de etanșeitate înseamnă, în principiu, umplerea fosei și urmărirea nivelului un timp stabilit de specialist. Dacă nivelul scade fără consum, fosa pierde. Cere ca rezultatul să-ți fie explicat, nu doar comunicat.
Pentru un bazin nou ai nevoie de un proiect și de o firmă specializată; ce presupune montajul unei fose septice sau ecologice e explicat separat. Dacă rețeaua de canalizare ajunge pe strada ta, racordarea e obligatorie, potrivit Legii 241/2006, art. 31 alin. (14), iar o investiție mare în fosa veche nu mai are sens. Pașii sunt în articolul despre ce faci cu fosa când te racordezi.
Ce faci până iei o decizie
Până la reparație sau înlocuire, fosa veche tot trebuie folosită și golită. Câteva reguli limitează pagubele în acest timp:
- Golești fosa la timp, chiar dacă nivelul pare stabil, ca nămolul să nu se adune. O vidanjare a fosei îți arată în plus starea pereților.
- Reduci apa care ajunge în fosă: burlanele nu au ce căuta acolo, iar spălatul rufelor se împarte pe mai multe zile.
- Nu torni chimicale ca să „repari” fosa sau să grăbești descompunerea.
- Notezi nivelul, datele vidanjărilor și ce ai observat. Dacă știi dimensiunile, calculul volumului fosei îți arată cât ar trebui să dureze o umplere normală.
- Faci o analiză a apei din fântână, dacă ai una în curte.
Întrebări frecvente
Pot tencui fosa pe dinăuntru ca să devină etanșă?
Tencuiala poate închide fisuri mici, dar nu adaugă un fund acolo unde nu există. Un strat aplicat pe cărămidă îmbibată ani de zile aderă greu și se poate desprinde. Dacă fosa are radier, o etanșare făcută cu materiale potrivite pentru ape uzate e o variantă de discutat cu un specialist, care să-ți spună și cum va verifica rezultatul după lucrare.
Cumpăr o casă cu fosă veche. Ce întreb?
Întreabă vânzătorul din ce e făcută fosa, dacă are fund, când a fost vidanjată ultima dată și cât de des se umple. Un răspuns de tipul „nu se umple niciodată” e un motiv să ceri o vidanjare înainte de semnare și să te uiți la pereți. Lista completă de verificări e în ghidul pentru cumpărarea unei case cu fosă.
Ce fac cu fosa veche dacă montez un bazin nou?
Fosa veche se golește complet înainte de dezafectare, apoi se umple cu material inert sau se scoate, după indicațiile proiectantului ori ale primăriei. Lăsată goală și acoperită doar cu un capac vechi, devine un pericol: capacul cedează în timp, iar golul de dedesubt nu se vede de la suprafață.
Dacă ai o fosă veche și nu știi cum arată pe dinăuntru, o vidanjare e primul pas, pentru că abia golită fosa își arată pereții. Sună la 0729 766 530 și spune din ce crezi că e făcută și cum se comportă nivelul de la o săptămână la alta. Poți scrie și prin pagina de contact.
Surse
- HG nr. 714/2022 și Criteriile din anexă (art. 11, 12, 14 alin. (5)): HG, Criterii
- ANAR, ABA Dobrogea-Litoral, „Clarificări SIA din HG 714/2022”, 27.01.2023, p. 10: rowater.ro
- Legea apelor nr. 107/1996, art. 16 alin. (1) lit. d^1): legislatie.just.ro
- Legea nr. 241/2006, art. 31 alin. (14): legislatie.just.ro
Articole înrudite
Miroase fosa septică: cauzele, în ordinea în care le verifici
Locul în care simți mirosul îți arată de unde vine. Verificările în ordine, de la sifoane la fisuri, și semnele care chiar cer vidanjare.
WC-ul refulează la casa cu fosă: e plină fosa sau e înfundată conducta?
Apa urcă în vasul WC sau în cadă? Câteva semne simple îți spun dacă e plină fosa sau e înfundată conducta și pe cine chemi.
Fosa s-a revărsat în curte: ce faci în primele ore și cum cureți
Primele ore după o revărsare: copiii și animalele, curățenia fără furtun, apa din fântână și ce schimbi ca să nu se repete.







