Volumul fosei septice îl afli din proiectul casei sau din fișa tehnică a rezervorului, dintr-un document de vidanjare făcut când fosa era plină ori prin măsurare. Pentru un calcul de volum, fosa septică se măsoară pe interior, iar adâncimea se ia până la nivelul conductei de ieșire, nu până la capac. Mai jos găsești formulele pentru fosa dreptunghiulară și pentru cea rotundă, exemple de calcul și la ce folosești cifra.

Unde găsești volumul fără să deschizi capacul

Înainte să iei ruleta, caută cifra în hârtii. Un volum trecut de proiectant sau de producător ține cont de grosimea pereților și de cota conductelor, pe care din curte nu le vezi. O măsurătoare făcută de tine prin gura fosei rămâne o estimare.

  • Proiectul casei, partea de instalații sanitare exterioare. Dacă fosa a fost proiectată odată cu casa, planșa o arată cu dimensiuni.
  • Fișa tehnică sau certificatul de garanție al unui rezervor prefabricat, din plastic sau din beton. Volumul e trecut acolo, pentru că după el se alege modelul.
  • Actele primite de la dezvoltator, dacă locuiești într-un ansamblu nou fără rețea de canalizare.
  • Fostul proprietar sau meșterul care a construit fosa. Întreabă-l ce dimensiuni interioare a turnat, nu doar „cam câți metri cubi” are.
  • Un document de la o vidanjare anterioară, pe care e trecut volumul scos.

Ultima sursă are o capcană. HG nr. 714/2022 cere ca vidanjele să aibă instalații de determinare a volumului (anexa „Criterii”, art. 16 alin. (1)), așa că volumul scos poate apărea pe documentul de la vidanjare. Cifra spune însă cât s-a scos atunci, nu cât încape. Dacă fosa nu era plină, volumul real e mai mare. La fel se întâmplă când o crustă întărită sau nămolul compactat au rămas pe loc. Folosește-o ca reper și compar-o cu un calcul.

Când cumperi casa, cere volumul de la vânzător înainte de semnare, împreună cu data ultimei vidanjări. Restul întrebărilor sunt în lista de verificări înainte să cumperi o casă cu fosă.

Cum măsori fără să te apleci în fosă

Pentru măsurare îți ajung o ruletă de câțiva metri, o prăjină dreaptă sau o șipcă mai lungă decât adâncimea fosei, bandă adezivă pentru semne și o lanternă. E mai ușor în doi: unul ține lanterna, celălalt măsoară.

Lucrezi din afară, lângă gura fosei, fără să bagi capul în deschidere și fără să cobori. În fosă se pot strânge gaze periculoase și aer sărac în oxigen, așa că merită să citești înainte regulile de siguranță de lângă fosă. Ține copiii și animalele departe cât timp capacul e ridicat și pune-l la loc imediat ce ai terminat. Prăjina iese murdară, așa că nu o clăti lângă fântână și nu o mai folosi la altceva.

Momentul potrivit pentru măsurat e imediat după o vidanjare. Fosa e goală, fundul se simte clar, iar pereții și conductele se văd cu lanterna. Într-o fosă plină, prăjina se poate opri în nămolul compactat, iar adâncimea iese mai mică decât e.

Ce e adâncimea utilă și cum o afli

Adâncimea utilă e înălțimea stratului de lichid pe care fosa îl ține în funcționare normală. Ea diferă după tipul sistemului:

  • La o fosă septică cu ieșire, adică cu o conductă care duce lichidul spre un cămin, un filtru sau mai departe, nivelul normal al lichidului stă la partea de jos a conductei de ieșire. Așa descrie și broșura „Pumping Your Septic Tank” a programului Washington Sea Grant, publicată pe site-ul EPA. Adâncimea utilă se ia de la fund până la acea cotă.
  • La un bazin vidanjabil etanș, fără ieșire, lichidul urcă până când bazinul e golit. Adâncimea utilă se ia de la fund până sub conducta care vine din casă, ca apa să nu ajungă să curgă înapoi spre ea.

Ca s-o măsori, coboară prăjina vertical până simți fundul și lipește o bandă în dreptul marginii gurii de vizitare. Scoți prăjina și măsori de la capăt până la bandă. Apoi, cu lanterna, măsori de la aceeași margine până la partea de jos a conductei de ieșire sau de intrare, după caz. Scazi a doua cifră din prima.

Exemplu ipotetic: prăjina arată 2,10 m de la marginea gurii până la fund, iar conducta de ieșire începe la 0,50 m sub margine. Adâncimea utilă e 2,10 − 0,50 = 1,60 m.

Formula pentru fosa dreptunghiulară

O fosă dreptunghiulară din beton sau din cărămidă se calculează ca o cutie: lungimea interioară × lățimea interioară × adâncimea utilă. Cu toate măsurile în metri, rezultatul iese în metri cubi. Un metru cub înseamnă 1.000 de litri.

Partea grea sunt lungimea și lățimea interioară, pentru că de obicei vezi doar o gură de vizitare mică. Le poți lua din proiect, le poți măsura prin deschidere cu ruleta întinsă pe o șipcă, de la un perete la celălalt, sau le poți estima din placa de deasupra. Dacă pornești de la placă, scazi grosimea pereților de pe ambele laturi. Când nu știi cât de groși sunt pereții, scrie în dreptul rezultatului că e o estimare și că volumul real e mai mic.

Exemplu ipotetic: o fosă cu interiorul de 2,50 m × 1,50 m și adâncimea utilă de 1,60 m are 2,50 × 1,50 × 1,60 = 6,0 m³, adică 6.000 de litri. Cu adâncimea totală de 2,10 m în loc de cea utilă, calculul ar fi dat 7,9 m³. Diferența e de aproape doi metri cubi de aer.

Formula pentru fosa rotundă din inele de beton

Fosa rotundă, făcută din inele de beton puse unul peste altul, e un cilindru vertical. Volumul se calculează cu π × raza² × adâncimea utilă, unde raza e jumătate din diametrul interior, iar π e aproximativ 3,14. Diametrul îl măsori prin deschidere, de la perete la perete, pe o linie care trece prin mijloc. Atenție la diametrul exterior al inelului, cel pe care îl vezi când inelele sunt descoperite: nu e cel bun.

Exemplu ipotetic: un diametru interior de 2,00 m înseamnă o rază de 1,00 m, iar cu o adâncime utilă de 1,80 m volumul e 3,14 × 1,00 × 1,00 × 1,80 ≈ 5,65 m³.

Tabelul de mai jos e doar geometrie: arată câți metri cubi intră pe fiecare metru de adâncime utilă, pentru câteva diametre interioare. Înmulțești valoarea cu adâncimea utilă a fosei tale.

Diametru interiorVolum pe metru de adâncime utilă
1,00 m0,79 m³
1,50 m1,77 m³
2,00 m3,14 m³
2,50 m4,91 m³

Rezervoarele prefabricate și formele neregulate

Un rezervor din plastic are adesea pereți cu nervuri, colțuri rotunjite sau formă de cilindru culcat. La cilindrul culcat, volumul nu crește în linie dreaptă cu adâncimea: primii și ultimii centimetri țin mult mai puțin decât cei de la mijloc. Formulele de mai sus dau aici doar un ordin de mărime.

Pentru asemenea rezervoare, sursa bună e fișa producătorului. Dacă nu o ai, caută pe capac sau pe corpul rezervorului o etichetă ori un marcaj cu modelul și întreabă vânzătorul sau firma care l-a montat. Măsurătoarea proprie rămâne utilă pentru adâncimea până la conducta de ieșire, care îți arată cât de plin poate fi rezervorul în funcționare.

Volumul util și volumul total nu sunt același lucru

Volumul total e tot spațiul din interiorul fosei, de la fund până sub placă. Volumul util e partea care se umple cu lichid în funcționare normală. Deasupra lui rămâne un strat de aer prin care gazele ajung la aerisire și în care se ridică partea de sus a crustei de grăsimi.

Diferența contează în trei situații:

  • când citești fișa unui rezervor, verifici dacă cifra trecută e volumul total sau cel util;
  • când spui firmei de vidanjare cât are fosa, volumul util îi arată cât are de scos dintr-o fosă plină;
  • când planifici, numeri pe volumul util, pentru că doar el se umple.

La o fosă septică cu ieșire mai e o nuanță. Lichidul stă mereu la cota conductei de ieșire, deci fosa poate părea „plină” la scurt timp după vidanjare. Ce o aduce la nevoia de vidanjare e nămolul de pe fund și crusta de deasupra, care ocupă treptat din volumul util și lasă tot mai puțin loc pentru limpezirea apei.

Fosa cu mai multe compartimente

La o fosă cu două sau trei compartimente calculezi fiecare compartiment separat și aduni rezultatele. Pereții despărțitori ocupă loc, iar compartimentele nu au neapărat aceeași lungime, așa că o singură măsurătoare pe toată lungimea plăcii dă un volum prea mare. Notează volumul fiecăruia: la vidanjare, fiecare compartiment se golește prin capacul lui. Ce rol are fiecare și ce se scoate din el vezi în explicația despre fosele cu două sau trei compartimente.

La ce folosești cifra

Când chemi vidanja

Volumul e una dintre informațiile pe care e bine să le ai pregătite la telefon, alături de tipul sistemului, numărul de capace și distanța de la stradă până la fosă. Din el, firma își poate da seama dacă golirea se face dintr-un drum sau din mai multe. Ce altceva pregătești pentru discuție e explicat în ghidul despre cum decurge vidanjarea fosei. Cu cifra în față, programarea vidanjării pornește de la date, nu de la „cam o mașină”.

Când îți faci un calendar

La un bazin vidanjabil etanș, aproape toată apa care intră în casă ajunge în bazin. Excepția e apa folosită afară, la udat sau la spălat mașina, dacă nu trece prin scurgerile casei. De aici iese o metodă simplă: citești contorul de apă la două date, împarți consumul la numărul de zile și compari rezultatul cu volumul util.

Exemplu ipotetic: contorul arată 12 m³ consumați în 30 de zile, adică 0,4 m³ pe zi. Bazinul are un volum util de 8 m³. Pornind de la gol, se umple în aproximativ 20 de zile (8 ÷ 0,4). Dacă bazinul se umple vizibil mai repede decât arată calculul, în el intră apă și din altă parte, de exemplu de la burlane sau din pământ.

La o fosă septică cu ieșire, calculul cu contorul nu se aplică, pentru că lichidul pleacă mai departe și în fosă se adună doar nămolul și crusta. Acolo intervalul depinde de câte persoane locuiesc în casă, de ce ajunge pe scurgere și de mărimea fosei. Repere despre ritm găsești în ghidul despre cât de des se vidanjează o fosă septică. Ca să afli dacă fosa ta e etanșă sau lasă lichidul în pământ, citește cum recunoști o fosă veche din cărămidă sau beton.

Greșeli care strică un calcul

  • Adâncimea luată până la capac în loc de conducta de ieșire. Rezultatul iese mai mare cu tot spațiul de aer de sub placă.
  • Dimensiunile plăcii de deasupra trecute drept dimensiuni interioare, fără să scazi pereții.
  • Diametrul exterior al inelului de beton în loc de cel interior.
  • Un singur compartiment măsurat, iar restul „din ochi”.
  • Fundul găsit pe stratul de nămol, într-o fosă care nu a mai fost golită de mult.
  • Litri și metri cubi amestecați: 6,0 m³ înseamnă 6.000 de litri, nu 600.

Fișa fosei: ce notezi după calcul

Un calcul făcut o dată îți folosește ani la rând, dacă îl scrii. Păstrează fișa în același dosar cu documentele de la vidanjări și actualizeaz-o când afli ceva nou.

  • Tipul sistemului: fosă septică cu ieșire, bazin vidanjabil etanș sau rezervor prefabricat.
  • Forma și dimensiunile interioare: lungime și lățime sau diametru.
  • Adâncimea utilă și reperul ei (conducta de ieșire sau conducta de intrare).
  • Volumul util în metri cubi și, dacă îl știi, volumul total.
  • Numărul de compartimente și volumul fiecăruia.
  • Numărul de capace, unde se află și distanța de la poartă până la fiecare.
  • De unde vine cifra: proiect, fișa producătorului, măsurătoare proprie sau document de vidanjare.
  • Data ultimei vidanjări și volumul scos atunci.

Dacă ai cifra și vrei să programezi golirea, sună la 0729 766 530 sau scrie-ne prin pagina de contact. Spune volumul, tipul fosei și câte capace are; dacă nu ai reușit să măsori, descrie fosa așa cum o vezi din curte.

Articole înrudite