O fosă cu compartimente are două sau trei camere despărțite de pereți: în prima se depune grosul nămolului și se strânge crusta, a doua limpezește mai departe lichidul, iar a treia, unde există, poate avea un filtru. La vidanjare se golesc toate compartimentele, fiecare prin capacul lui, nu doar primul. Mai jos afli ce se scoate din fiecare cameră, ce îi spui firmei și ce greșeli strică o vidanjare.

De ce are fosa mai multe compartimente

O fosă septică ține apa uzată destul timp cât părțile grele să se așeze pe fund și grăsimile să urce la suprafață. Pagina EPA despre cum funcționează un sistem septic descrie exact acest lucru: solidele se depun și formează nămolul, uleiul și grăsimea plutesc și formează un strat la suprafață, iar lichidul limpezit iese mai departe. Tot acolo, EPA notează că compartimentele și ieșirea în formă de T împiedică nămolul și crusta să părăsească fosa.

Peretele despărțitor face ca lichidul să treacă în camera următoare pe la mijlocul înălțimii, unde e mai limpede, nu de pe fund și nici de la suprafață. Broșura „Pumping Your Septic Tank” a programului Washington Sea Grant, găzduită de EPA, adaugă un detaliu practic. Într-o fosă cu un singur compartiment, valurile de apă de la o cadă golită sau de la o mașină de spălat pot împinge mai ușor nămol și crustă spre ieșire. A doua cameră prinde o parte din ce scapă din prima.

O fosă cu compartimente e altceva decât un bazin vidanjabil etanș, care doar adună apa până la golire, și altceva decât o stație de epurare cu aerare. Dacă nu știi încă ce sistem ai, diferențele dintre fosă, bazin vidanjabil și stație de epurare sunt explicate separat.

Ce se întâmplă în fiecare compartiment

Ordinea de mai jos e cea a curgerii, de la conducta care vine din casă spre ieșire. Nu toate fosele au trei camere, iar la cele vechi, construite pe loc, rolul celei de-a treia diferă de la caz la caz.

CompartimentCe ajunge în elCe se strânge
PrimulTot ce vine din casăGrosul nămolului pe fund și crusta groasă de grăsimi deasupra
Al doileaLichidul trecut prin peretele despărțitorNămol mai fin și o crustă mai subțire
Al treilea, cu filtruLichidul deja limpezitDepuneri pe materialul filtrant sau pe sita de la ieșire
Al treilea, fără fund (la unele fose vechi)Lichidul care pleacă în pământDepuneri; pământul din jur se poate colmata în timp

Ultimul rând nu descrie un compartiment de fosă etanșă, ci o cameră de infiltrare. Într-o interpretare a Administrației Naționale „Apele Române” (ABA Dobrogea-Litoral, „Clarificări SIA din HG 714/2022”, p. 10), dintre sistemele care doar colectează apa uzată sunt considerate sisteme individuale adecvate numai bazinele etanșe vidanjabile, nu și fosele cu infiltrare în sol. Cum recunoști o asemenea fosă și ce opțiuni ai e explicat în ghidul despre fosele vechi din cărămidă sau beton.

Ce se vidanjează din fiecare compartiment

Răspunsul scurt: din toate camerele etanșe se scoate tot ce se poate scoate. Broșura Washington Sea Grant spune că vidanja trebuie să golească toate compartimentele, prin capacele principale, și că un strat de nămol lăsat „ca starter” nu e necesar. Pe compartimente, diferențele sunt de cantitate și de grijă, nu de principiu.

Primul compartiment

Aici se face grosul muncii. Crusta trebuie spartă și aspirată, iar nămolul de pe fund desprins și scos, inclusiv din colțuri. Fișa Universității din Rhode Island despre vidanjare, publicată pe site-ul EPA, recomandă ca nămolul din colțuri să fie desprins, ca fosa să fie golită temeinic. Dacă primul compartiment n-a mai fost golit de mult, crusta poate fi tare, iar nămolul compactat; ce se întâmplă atunci găsești în explicația despre crustă, nămol și ce scoate vidanja.

Al doilea compartiment

În camera a doua ajunge mai puțin material, așa că pare tentant s-o lași. Nu e o economie. Nămolul fin care se strânge aici, rămas an după an, ajunge treptat la nivelul trecerii spre ieșire și pleacă mai departe, spre filtru sau spre locul în care se descarcă fosa. Se golește prin capacul ei, la fel ca prima.

De ce nu se golește odată cu prima, prin trecerea din perete? Pentru că trecerea e la jumătatea înălțimii. Când primul compartiment se golește, lichidul din al doilea curge înapoi prin ea doar până ajunge la nivelul deschiderii. Tot ce e sub acest nivel, adică restul lichidului și întregul strat de nămol, rămâne în a doua cameră.

Compartimentul cu filtru

Filtrul poate fi o sită montată pe conducta de ieșire sau o cameră umplută cu material filtrant. O fișă tehnică a EPA despre sitele de la ieșirea fosei (Septic Tank Effluent Screens, 2003) explică faptul că sita stă în zona de lichid limpede, între crustă și nămol, și că trebuie curățată regulat, altfel se înfundă și lichidul nu mai iese. Broșura Washington Sea Grant cere ca filtrul de la ieșire să fie scos și curățat la vidanjare, cu apa de spălare trimisă înapoi în fosă, nu pe pământ.

Materialul filtrant dintr-o cameră de filtrare nu se aspiră din reflex. Dacă s-a colmatat și trebuie schimbat, decizia o iei după instrucțiunile producătorului sau ale celui care a proiectat fosa.

Cum afli câte compartimente și câte capace are fosa ta

Numărul de capace e primul indiciu, dar nu e o regulă. Fiecare cameră poate avea gura ei de vizitare, însă există și fose la care a doua cameră a rămas acoperită de pământ sau de pavaj, ori la care s-a turnat o singură gură, deasupra primei camere. Ca să afli sigur, ai câteva surse:

  • proiectul sau fișa producătorului, unde compartimentele apar desenate;
  • placa de deasupra: dacă se întinde mult dincolo de capacul pe care îl știi, merită aflat ce e sub restul ei;
  • omul care face vidanjarea, care vede prin gura deschisă dacă există un perete despărțitor și o trecere spre camera următoare;
  • capete de conducte sau o aerisire aflate departe de capacul pe care îl știi.

Dacă dai peste un capac acoperit, îl descoperi înainte de ziua vidanjării. Cum găsești un capac pierdut sub pământ sau sub pavaj e explicat în ghidul despre cum găsești fosa în curte. Când știi dimensiunile fiecărei camere, calculezi și volumul lor separat, după formulele pentru calculul volumului fosei.

Ce spui firmei de vidanjare

La telefon, numărul de compartimente și de capace spune mai mult decât „am o fosă septică”. Din el, firma își dă seama cât de lungă va fi intervenția și dacă furtunul trebuie mutat de la un capac la altul. Pregătește:

  • câte compartimente are fosa și dacă știi rolul fiecăruia;
  • câte capace sunt la vedere și dacă vreunul e acoperit;
  • distanța de la locul în care poate opri mașina până la fiecare capac;
  • dacă există un filtru și ce spune producătorul despre curățarea lui;
  • volumul fiecărui compartiment, dacă îl știi;
  • când a fost golit ultima dată fiecare compartiment, dacă știi că nu au fost golite împreună.

Cu aceste răspunsuri, vidanjarea fosei se programează pentru toate camerele dintr-odată, nu doar pentru capacul care se vede. Ce urmează după telefon, de la sosirea mașinii la documentul final, e descris în ghidul despre cum decurge vidanjarea.

Greșeli care lasă vidanjarea pe jumătate

  • Golirea doar a primului compartiment, pentru că doar capacul lui e la vedere. A doua cameră se umple de nămol în timp și îl trimite spre ieșire.
  • Aspirarea prin aerisire sau prin gurile mici de inspecție în locul capacelor principale. Fișa Universității din Rhode Island atrage atenția că pompatul prin gurile de inspecție poate strica piesele în T și pereții de dirijare.
  • Filtrul spălat cu furtunul direct pe iarbă. Ce iese din el e tot apă uzată și trebuie să ajungă înapoi în fosă.
  • Spargerea peretelui despărțitor „ca să fie mai ușor de golit”. Fosa devine o singură cameră, iar diferența dintre compartimente, explicată mai sus, se pierde.
  • Uitarea unei camere aflate mai departe, al cărei capac nu e în linie cu celelalte și nu se vede de la poartă.

Ce se întâmplă când o cameră e uitată ani la rând

Efectele nu apar a doua zi, ci după câteva goliri în care s-a scos doar din primul compartiment. Nămolul din camera a doua urcă încet spre trecerea către ieșire, iar crusta se îngroașă și ea. La un moment dat, o parte din ele pleacă odată cu lichidul.

Unde ajung depinde de fosă. La o fosă cu filtru, ajung pe filtru și îl înfundă mai repede. Fișa EPA despre sitele de la ieșire descrie ce urmează: când sita se înfundă, lichidul nu mai poate ieși și se adună în fosă. Unele site au chiar o alarmă care anunță înfundarea, tocmai ca proprietarul să intervină înainte ca apa să urce în fosă. La o fosă cu cameră de infiltrare, materialul care scapă se depune în pământul din jurul ei și grăbește colmatarea.

Din afară, semnele pot fi un nivel mai ridicat decât de obicei în ultima cameră, scurgeri mai lente în casă sau mirosuri noi, deși primul compartiment a fost golit de curând. Când le vezi, întreabă la vidanjarea următoare care e starea fiecărei camere, nu doar a primei.

Cum verifici la final că s-au golit toate camerele

Verificarea e scurtă și o faci cât capacele sunt încă deschise. Te uiți de afară, cu lanterna, fără să te apleci în deschideri.

  1. În fiecare cameră, nivelul lichidului e jos, iar pe fund nu se mai vede un strat gros de nămol.
  2. În primul compartiment nu au rămas bucăți mari de crustă lipite de pereți sau plutind.
  3. Filtrul, dacă există, e pus la loc în poziția lui, iar apa de spălare a ajuns în fosă.
  4. Toate capacele sunt închise și stau drept, inclusiv cel descoperit special pentru vidanjare.
  5. Ai notat ce compartimente s-au golit și orice observație despre pereți, treceri sau conducte.

Dacă un capac nu a putut fi deschis sau o cameră a rămas plină, notează asta. Data viitoare începi cu ea.

Schița fosei, pe o singură foaie

O schiță simplă, făcută o dată, scurtează fiecare vidanjare de acum încolo. Desenezi casa, poarta și fosa, apoi treci pe ea datele de mai jos și o pui în dosarul fosei.

  • Numărul de compartimente, în ordinea curgerii.
  • Poziția fiecărui capac, cu distanța măsurată de la poartă sau de la colțul casei.
  • Capacele acoperite, marcate separat, cu ce le acoperă.
  • Volumul fiecărui compartiment, dacă îl știi.
  • Locul filtrului, dacă există, și indicațiile producătorului pentru curățare.
  • Traseul conductei care vine din casă și al celei de ieșire.
  • Data ultimei goliri pentru fiecare compartiment.

Surse

  • EPA, „How Your Septic System Works”: epa.gov.
  • EPA, „Septic Tank Effluent Screens”, EPA 832-F-03-023 (2003): epa.gov.
  • Washington Sea Grant, „Pumping Your Septic Tank” (rev. 03/2003): cfpub.epa.gov.
  • University of Rhode Island Cooperative Extension, „What to Expect During a Septic Tank Pump-Out”: cfpub.epa.gov.
  • ANAR, ABA Dobrogea-Litoral, „Clarificări SIA din HG 714/2022” (27.01.2023), p. 10: rowater.ro.

Dacă știi câte compartimente și capace are fosa ta, sună la 0729 766 530 sau scrie-ne prin pagina de contact și spune-le de la început, împreună cu distanța până la fiecare capac.

Articole înrudite