Ca să afli unde este fosa septică la o casă cumpărată sau moștenită, începi cu întrebările: actele casei, fostul proprietar, vecinii. Apoi pornești din locul în care conducta de canalizare iese din casă, îi urmezi direcția și cauți aerisirea, capacele și semnele din teren. Vergeaua de sondare vine abia la final, folosită cu grijă. Odată găsită, fosa se notează pe o schiță, pentru vidanjare și pentru cine vine după tine.

De ce merită să știi exact unde e fosa

O fosă pe care nu o găsești nu poate fi golită. Echipa de vidanjare are nevoie de capac, nu de o zonă aproximativă din curte, iar un capac îngropat sau ascuns sub o alee poate amâna golirea. Locul fosei mai contează în alte trei situații: când vrei să parchezi sau să construiești ceva în curte, când un copil se joacă pe un capac pe care nu-l vede nimeni și când vinzi casa, iar cumpărătorul cere să vadă fosa.

Căutarea poate fi scurtă sau poate cere răbdare, în funcție de cât de bine au ascuns fosa amenajările din ultimii ani. Ordinea de mai jos pornește de la pașii care nu cer nicio săpătură.

Întâi întrebi: actele, fostul proprietar, vecinii

Actele casei

Dacă fosa a fost făcută odată cu casa, poziția ei poate apărea în documentația de construire: planul de situație, proiectul instalațiilor sanitare sau schițele anexate autorizației. Pentru o fosă ecologică din plastic, caută factura, fișa produsului și documentele de montaj, care spun măcar tipul și volumul. Dacă nu ai aceste acte, poți întreba la primărie dacă documentația casei se păstrează în arhivă și dacă poți obține o copie.

Departamentul de Sănătate al statului Washington dă un sfat asemănător în pagina despre capacele fosei: celor care nu își găsesc fosa le recomandă să întrebe autoritatea sanitară locală, care poate avea în dosarul de autorizare o hartă a sistemului, sau să ceară ajutorul unei firme de specialitate. Tot acolo amintește că unele sisteme sunt complet îngropate și nu au capace la suprafață.

Fostul proprietar

Fostul proprietar sau familia care a locuit acolo pot ști răspunsul pe loc. Pune-le întrebări precise, nu doar „unde e fosa”:

  • câți pași sunt de la colțul casei până la capac și în ce direcție;
  • câte capace are fosa și dacă are mai multe compartimente;
  • ce s-a pus deasupra după construcție: pământ, pavaj, o alee, o terasă;
  • pe unde intra vidanja și cât de lung era furtunul folosit;
  • când a fost golită ultima dată și ce firmă a venit.

Ultima întrebare deschide o cale în plus: firma care a vidanjat fosa înainte poate avea notat de unde a lucrat și cât furtun a folosit.

Vecinii

Vecinii au văzut vidanja oprind la poartă și știu unde a fost tras furtunul. Pe o stradă cu case construite în aceeași perioadă, fosele pot fi așezate asemănător, de exemplu toate în fundul curții sau toate spre stradă. Nu e o regulă, dar îți spune de unde să începi.

Pașii în curte, de la casă spre fosă

  1. Găsește ieșirea canalizării din casă. Uită-te pe ce perete sunt toaleta, cada și chiuvetele. Dacă ai beci sau subsol, caută țeava groasă care iese prin peretele exterior. Afară, lângă fundație, poate exista un cămin de vizitare mic, cu capac, chiar în punctul în care conducta părăsește casa.
  2. Urmează direcția conductei. Într-un sistem în care apa curge gravitațional, conducta coboară ușor de la casă spre fosă, de obicei pe un traseu cât mai drept. Privește terenul pe direcția aceea: o dungă de iarbă diferită, o ușoară adâncitură sau un șir de cămine îți arată traseul.
  3. Caută aerisirea. Multe fose au o țeavă de aerisire care iese din pământ lângă ele sau care urcă pe un perete. O țeavă scurtă, cu un capac sau o „căciulă” la capăt, ivită aparent fără motiv din gazon, e un indiciu bun că fosa e aproape.
  4. Caută capacele. Verifică locurile unde pământul pare adus mai târziu, unde nu s-a plantat nimic sau unde pavajul are o altă formă. Un capac acoperit de un strat subțire de pământ sună altfel când bați în pământ cu coada unei unelte.
  5. Citește terenul. Deasupra fosei, iarba poate crește altfel decât în restul curții, mai deasă sau mai rară. Iarna, zăpada se poate topi mai repede pe zona fosei. Un pământ lăsat sau mereu umed poate indica fosa sau o scurgere din ea.
  6. Sondează cu vergeaua. Pe traseul pe care l-ai stabilit, înfige ușor în pământ o vergea metalică subțire, din loc în loc. Când dai la mică adâncime de o suprafață tare și plană pe o lungime mai mare, ai găsit probabil placa sau capacul.
  7. Sapă de mână doar unde ai găsit ceva. Cu lopata, nu cu utilaje, și te oprești la prima suprafață tare.

Cum folosești vergeaua fără să strici ceva

Vergeaua e utilă, dar în pământ nu e doar fosa. Pe lângă conducta de canalizare, prin curte pot trece cabluri electrice, țeava de apă sau de gaz. Înainte să sondezi, gândește-te pe unde intră în casă fiecare dintre ele și evită acele trasee. Împinge vergeaua cu mâna, fără ciocan și fără să sari pe ea, iar când întâlnește rezistență nu o forța.

La fosele din plastic e nevoie de și mai multă grijă. Capacele lor și conductele de legătură nu sunt făcute să primească lovituri, așa că o vergea împinsă cu forță poate face mai mult rău decât folos. Dacă știi că fosa e din plastic, sapă de mână, cu atenție, în locul unde actele sau fostul proprietar o plasează.

Nu te urca pe o placă sau pe un capac vechi pe care abia l-ai descoperit: la fosele vechi, betonul poate fi slăbit, iar golul de dedesubt nu se vede de sus. Când ai dat de capac, nu-l deschide grăbit și nu te apleca deasupra lui. Gazele din fosă se adună chiar sub capac; regulile sunt în articolul despre siguranța la fosa septică.

Cum arată capacul, căminele și aerisirea

Ce găsești depinde de tipul fosei, așa că e bine să știi din timp după ce te uiți.

  • O fosă veche din beton sau din cărămidă are de obicei o placă de beton cu unul sau mai multe capace de beton ori de fontă. Unele capace au mâner, altele sunt doar o dală care se ridică cu o rangă.
  • O fosă ecologică din plastic are capace rotunde din plastic, adesea la nivelul solului, uneori montate pe o prelungire care aduce gura fosei la suprafață.
  • Căminele de vizitare de pe traseul conductei sunt mai mici decât fosa și au capace mici. Le poți confunda cu fosa; fosa propriu-zisă e la capătul traseului.
  • O stație de epurare cu aerare are de regulă, pe lângă capace, și o parte electrică, de exemplu un compresor sau un tablou, montată aproape de ea.
  • Aerisirea e o țeavă îngustă, verticală, care iese din pământ sau urcă pe un perete și are la capăt un capac de protecție.

O fosă poate avea mai multe capace, câte unul pentru fiecare compartiment. Dacă ai găsit unul, caută-le și pe celelalte în apropiere, pe aceeași linie: la vidanjare contează să fie deschise toate, iar articolul despre fosa cu două sau trei compartimente explică de ce.

Fosa e acoperită de pământ sau de pavaj: ce faci

Sub pământ sau sub gazon, situația se rezolvă cu lopata. După ce ai găsit capacul, nu-l mai acoperi la loc. Dacă gura fosei a rămas prea jos față de nivelul actual al curții, discută cu un specialist despre aducerea capacului la suprafață, ca să nu sapi la fiecare vidanjare.

Sub pavaj din dale sau pavele, scoți câteva bucăți din zona indicată de conductă și de sondare, apoi le pui la loc. Pentru viitor, capacul trebuie să rămână la nivelul pavajului, vizibil și ușor de ridicat. Sub beton turnat, asfalt sau o construcție, lucrurile se complică: aici e nevoie de un specialist care să deschidă un acces fără să afecteze fosa. Ce poți pune deasupra fosei și ce trebuie să rămână liber e explicat în articolul despre ce poți pune deasupra fosei.

Dacă nu reușești singur, spune asta deschis când suni o firmă de vidanjare sau de instalații. Echipa care vine trebuie să știe dinainte că fosa nu e încă găsită, ca să-și planifice timpul și uneltele.

Când nu găsești nicio fosă

Uneori, după toți pașii de mai sus, în curte nu apare nimic. Înainte să sapi mai departe, verifică și celelalte explicații posibile, începând cu cele simple:

  • Casa e deja racordată la canalizare. Întreabă operatorul de apă-canal din zonă dacă adresa are racord și uită-te dacă factura de apă include și serviciul de canalizare.
  • Fosa e comună cu vecinul, ca la unele duplexuri sau case împărțite, iar capacul e în curtea lui.
  • Capacul a fost scos la o renovare, iar deschiderea a fost acoperită cu o placă de beton, peste care s-a pus pământ.
  • Sub curte e o groapă veche cu infiltrare, fără placă și fără capac, pe care vergeaua nu o găsește ca pe o suprafață tare.

Pentru ultimele două situații, ajutorul vine de la o firmă de instalații. Unele firme pot urmări traseul conductei din interior, cu o cameră video introdusă prin căminul de lângă casă, și pot spune unde se termină conducta. Abia după aceea are rost să sapi.

De ce contează locul fosei la vidanjare

Vidanja oprește în stradă sau în curte, iar furtunul merge de acolo până la capac. Distanța dintre cele două puncte, porțile, treptele, panta și obstacolele de pe drum decid cât de ușor ajunge furtunul la fosă. De aceea, după ce ai găsit fosa, măsoară sau estimează distanța de la poartă până la capac și spune-o la telefon când programezi vidanjarea fosei septice.

Odată capacul găsit, poți afla și volumul fosei, măsurând lungimea, lățimea și adâncimea utilă; pașii sunt în articolul despre volumul fosei și cum îl măsori. Ce mai poți pregăti în curte, de la poartă la drumul furtunului, găsești în ghidul despre cum pregătești accesul pentru vidanjare.

După ce ai găsit-o, notează tot

O fosă găsită o dată nu trebuie căutată din nou. Fă o schiță simplă a curții și trece pe ea:

  • distanța de la două colțuri ale casei până la fiecare capac, măsurată cu ruleta;
  • numărul capacelor și materialul lor;
  • traseul conductei dintre casă și fosă și căminele de pe el;
  • locul aerisirii;
  • adâncimea la care stă capacul, dacă e sub nivelul solului;
  • locul unde poate opri vidanja și distanța până la capac.

Adaugă câteva fotografii făcute din puncte ușor de recunoscut, de exemplu de la poartă și de la colțul casei, și pune schița în dosarul casei, lângă documentele de vidanjare. Când vei vinde casa, schița răspunde la una dintre primele întrebări ale cumpărătorului; ce mai verifică el găsești în articolul despre verificarea fosei la cumpărarea unei case.

Pașii pentru găsirea fosei

  • Am căutat în actele casei: planul de situație, proiectul instalațiilor, documentele fosei.
  • Am întrebat fostul proprietar câte capace are fosa și unde sunt.
  • Am întrebat vecinii unde oprea vidanja și pe unde trecea furtunul.
  • Am găsit locul unde conducta de canalizare iese din casă.
  • Am urmărit direcția conductei și am căutat cămine pe traseu.
  • Am căutat țeava de aerisire și semnele din teren: iarbă diferită, pământ lăsat, zăpadă topită.
  • Am stabilit pe unde trec cablurile și țevile de apă sau de gaz înainte de sondare.
  • Am sondat cu vergeaua fără forță și am săpat doar de mână.
  • Am găsit toate capacele, nu doar unul.
  • Am notat pe o schiță distanțele, capacele, conducta și locul vidanjei.

După ce ai găsit capacul și ai măsurat distanța de la poartă, sună la 0729 766 530 ca să programezi golirea fosei. Dacă preferi să scrii, folosește pagina de contact.

Articole înrudite